Interviu cu domnul profesor Florin Roman

IX. Traseul de creasta (Golici - Culmea Paisele - zona limitrofa Muntelui Pietrosu)

Asadar an innoptat in punctul Golici din saua Geamana. Ne propunem sa mergem mai departe pe asa-numitul "traseu de creasta" al Vrancei pana la Culmea Paisele - zona limitrofa Muntelui Pietrosu.

Ne pregatim pentru o zi plina, vom merge cam 10 ore, incluzand si timpul atribuit abaterii din traseu pentru innoptare. Pornim pe directia sud-vest, pe o poteca ciobaneasca, urcand mai intai, prin padurea rara de sub Piscul Magarului, la o altitudine de 1430 m, si coborand, apoi, pe culmea interfluviala, ingusta, dintre Haliciu Mare, in dreapta, afluentul Tisitei Mari, si Mioarele, in stanga, un paraias din care se formeaza Coza, in saua Fantanita sau "Trecatoarea cerbilor" (1351 m).

De aici, urcam in curmatura dintre Muntele Tichertu (1508 m, catre est, stanga) si Dealul Negru (in Vf. Bulboace, spre vest) dupa care parcurgem serpentinele catre dreapta, si ajungem astfel pe creasta alungita a Dealului Negru.

In Varful Bulboace, la 1546 m, ne oprim la un scurt popas si pentru un tur de orizont de 360 grade, deosebit de avantajos orientarii in spatiul montan.Vedem Muntele Coza, la nord, deasupra Tisitei Mari, "trapezul" Condratului; spre nord-vest, Varful Zburaturii si, in plan apropiat, continuarea culmii pe care ne gasim. De aici urmam poteca de-a lungul Dealului Negru.

In mantia acestei imparatii sta cuminte oglinda Lacului Negru, undeva in sudul crestei, pe versantul dinspre Naruja. La capatul culmii, intalnim doua palcuri de arbori ("Sesul cu Brazi"), il traversam pe primul, si parasim, treptat, catre apus, coasta. In fata identificam Piscul cu Paltini. Intram in padure si la capatul potecii, dupa numai cateva minute, ajungem in saua Tisitei, la 1.319 m.

Mai departe, traseul urmareste restul inseuarii prin Piscul cu Paltini. Plaiul pastoral se dirijeaza, mai intai, pe langa liziera padurii, apoi urca in serpentine largi, prin raristi si poienite.

Pe ultima parte a urcusului, plaiul incadreaza marginea arcuita a pasunii din cuprinsul bazinului de receptie a raului Naruja, depasind pe dedesubt culmea de legatura cu Muntele Zburatura (1590 m).

Dupa o ora si jumatate, poate doua ore de mers din saua Tisitei atingem extremitatea nord-vestica a Culmii Paisele, ocupata aici de Poiana Sindrilita, locul desemnand cel mai important nod orohidrografic de pe creasta mediana a Vrancei montane.

Din Poiana Sindrilita admiram panorama minunata care se deschide asupra celor mai inalte masive: Goru (1785 m) si Lacauti (1777 m). In acelasi camp vizual, dar intr-un plan mai apropiat, se remarca Muntele Mardanu (1550 m). Urmarim intreaga Culme Paisele (aproximativ 7 km), considerand capatul opus delimitat de Muntele Pietrosu prin saua Fanarii.

In primele 20 minute, traversam Poiana Sindrilita pe marginea ei rasariteana, in apropierea culmii. Latura opusa acestei poieni coincide cu ocolirea aproape insesizabila, pe la vest, a unuia dintre varfurile care jaloneaza Culmea Paisele (Paiseaua Inalta, cu 1578 m inaltime).

Tot aici, apare ramificatia spre dreapta a unei poteci pastorale care duce in valea Zabalei (30 minute de mers). Plaiul strabate in continuare, luminisuri, pentru ca apoi sa intre in padure pana la capatul etapei.

El ocoleste usor catre stanga, iar mai departe coboara domol si intercepteaza un terasament de cale ferata forestiera cu ecartament ingust, dezafectata, pe care vom inainta vreo 2 km, pana sub varful Paiseaua Arsa.

De aici, mergem pe o poteca bifurcata diagonal-dreapta si urcam o culme domoala, cu molidis foarte des, pentru a cobori apoi in saua Fanarii (1480 m) In aceasta extremitate a Culinii Paisele nu exista conditii favorabile camparii, dar alegem, la recomandarea profesorului Florin Roman, sa coboram in Golul Verdelui, insemnand cam jumatate de ora de mers. (M.V.)

2007-08-16

Interviul a fost preluat de pe site-ul RADIO DaDa.

« VIII. Traseul de creasta (Tulnici - Golici)
» X. Lacul Negru (lacul cu plamana partea I)