Dupa ce am colindat vaile principalelor cursuri de apa din M-tii Vrancei, hotaram sa plecam pe unul dintre cele mai importante trasee vrancene si poate chiar cel mai lung.
Ne inarmam cu multa rabdare, echipament corespunzator, fara sa ne uitam rucsacul, imbracamintea sport, incaltari de asemenea, de-ale gurii, ceva care sa ne fereasca de ploaie si bineinteles nu uitam cortul intrucat vom ramane pe munte trei zile.
Traseul pe care ne-am propus sa pornim joaca rolul unei "coloane vertebrale", deoarece urmareste o succesiune intreaga de culmi interfluviale pe o lungime de aproximativ 50 km, reprezentind astfel "traseul de creasta" al Vrancei.
Date fiind distanta apreciabila dintre punctele extreme, varietatea locala a conditiilor de teren si posibilitatile de cazare, decidem, la sugestia profesorului Florin Roman, sa parcurgem traseul in trei etape, cate una in fiecare zi.
Astfel, astazi plecam din Tulnici si vom ajunge la extremitatea apuseana a Masivului Coza, in punctul denumit "Golici". Traseul dureaza cam 9-10 ore si de aceea trebuie sa plecam devreme, cu atat mai mult cu cat vom avea parte de o diferenta de altitudine de 1 020 m, intre Tulnici (480 m) si saua Geamana (1496). Asadar suntem in centrul comunei Tulnici.
Pornim spre vest, cam 200 m pe DN 2D. Coboram apoi in stinga si dupa aproape 1,5 km ajungem in satul Coza, asezat la confluenta paraului cu acelasi nume si Putna. Folosim ramificatia din dreapta drumului comunal, dirijandu-se pe firul vaii Coza, de-a lungul careia se intinde vatra satului ce-i poarta numele.
Dupa aproape 2 ore poposim in punctul "Stramtura" - toponimul ilustrand caracterul vailor confluente Coza (in stanga directiei noastre de mers) si Dumbravanu (in dreapta).
Patrundem in intimitatea Masivului Coza si, totodata, in zona montana propriu-zisa. Parasim drumul catre stanga, folosind poteca ce urca printr-o padure rara, apoi urcam pana la un drum forestier cu trafic intrerupt, pe care il traversam perpendicular.
Ne gasim la capatul rasaritean al Dealului Zmeurisului si ii urmam creasta, in reprize, prin pieptisuri succedate de sesuri. In fata ni se deschide panorama impresionanta a masivelor muntoase, dar mai cu seama a zonei deluroase vrancene.
Catre rasarit (in spate), se etaleaza depresiunea subcarpatica, marginita la exterior de aliniamentul deluros strapuns de Putna unde se observa casele Paulestilor, Tulnicilor, Negrilestilor, Spinestilor si Bodestilor. Daca de la Tulnici si pana in acest punct facem cam o jumatate de zi si consumul de energie se resimte, restul etapei decurge lejer, timp de o ora si jumatate, poate doua cel mult.
Inaintam si in fata ni se infatiseaza Varful Cristianu (1629 m, altitudinea maxima a Cozei), in stanga caruia se deschide "V"-ul inseuarii Geamana (1496 m, cea mai ingusta curmatura de pe traseele montane vrancene marcate). Trecem pe sub varful crestei crenelate din stanga (sud, punctul "Turnurile Cozei") si ajungem in saua Geamana dupa 20 minute de mers usor.
Din saua Geamana, in cel mult 10 minute, coboram pe o poteca pana la un manunchi de izvoare care poarta denumirera de punctul "Uluce". Usor spre dreapta mergem pe poteca, traversam o padure de molid si indata ajungem in Golu Cozei.
Mersul relaxat continua de-a lungul plaiului inca 20-30 minute, pana in punctul "Golici" (diminutivul Golului Cozei). Inainte insa de a patrunde in padurea ce compartimenteaza suprafata pasunii, interceptam cateva jgheaburi foarte priporoase, creatie a avalanselor si adancite de puhoaiele apelor torentiale.
Trecerea lor impune multa precautie. Pajistea "Golici" imbraca o inseuare accentuata, cu o altitudine minima de 1360 m. Obositi ne oprim si admiram natura.
Dupa ce ne-am clatit privirile ne cautam loc de campare. Optam pentru tapsanul din partea apuseana a pasunii, locul fiind adapostit foarte bine de padure si cum nu se poate mai potrivit pentru intampinarea zorilor timide ale zilei. (M.V.)
2007-08-15
Interviul a fost preluat de pe site-ul RADIO DaDa.
« VII. Valea Putnei (depresiunea Gresu - Lepsa - La Mormant)
» IX. Traseul de creasta (Golici - Culmea Paisele - zona limitrofa Muntelui Pietrosu)