Interviu cu domnul profesor Florin Roman

VI. Valea Putnei (Grumaz - depresiunea Gresu - Lepsa)

Astazi vom strabate valea Putnei, dar nu de la Tulnici, de la radacina muntelui, sau de la cascada cu acelasi nume, ci de la Grumaz.

De aici valea Putnei reprezinta o suma a imaginilor Tarii Vrancei, dupa cum spune profesorul Florin Roman, care ne insoteste. Asadar ne aflam la confluenta Putnei cu Zabala, la 3 km vest de Valea Sarii, in punctul numit Grumaz.

Aici vedem ceea ce, strict geografic, este un proces de captare fluviala. Fenomenul este recent, produs in anul 1947, cand Putna a fost captata de Zabala. "De aici au aparut elemente noi in aspectele generale ale celor doua cursuri, dar mai ales ale Putnei, intrucat ea a suferit aceasta modificare radicala", spune profesorul.

Dupa ce admiram ceea ce natura a creat in acest punct, pornim mai sus, trecem de Poiana si ajungem la capatul podului care traverseaza cursul apei intre localitatile Topesti si Barsesti.

Aici atentia ne este atrasa de versantul stang pe care observam o suprafata constituita din material verzui modelat in asa zisele lapiezuri, separate de creste foarte ascutite.

"Roca aceasta verzuie este de provenienta vulcanica. Materialul se numeste cinerite si nu provine din Vrancea, ci din eruptiile vulcanice petrecute in lantul vulcanic din vestul Carpatilor Orientali", ne explica profesorul Florin Roman.

Pornim mai departe si ajungem mai sus de Barsesti, iar dincolo de punctul Gavane, la ramificatia cu drumul care duce spre localitatea Negrilesti, vedem un fenomen la fel de interesant: autocaptarea Putnei.

Mergem mai departe si ajungem la Tulnici. De aici intram in sectorul superior al Putnei, iar distanta pana la cascada o parcurgem pe firul apei, unde, de altfel, exista un drum vechi pentru carute. Dam peste privelisti pe care nici macar nu le banuiam: pereti foarte fragmentati de formatiuni de eroziune, stancarii felurit colorate.

Trecem printr-o zona de largire, apoi intram in sectorul de defileu al Putnei. Trecem pe sub Piatra Geamana, o stanca sparta in jumatati vizibile de la Cascada Putnei, apoi ajungem la cascada.

Extrem de bine cunoscuta, cascada nu este de fapt singura. Zona, de altfel rezervatie naturala, face demonstratia unui sistem de cascade compus din Cascada Putnei, iar vis-a-vis, afluentul Putnei, numit Cainele, mai formeaza o cascada, in prezent deviata, ca urmare a producerii unei alunecari pe versantul stang.

Imediat aval de cele doua cascade active, Putna si-a parasit cursul, se pare in timp istoric, ramanand in loc un fel de vale suspendata, modelata tot de o cascada. Vis-a-vis de fostul curs, pe partea dreapta a Putnei, putem observa, dar numai la ploi abundente sau la topirea zapezii, un paraias care sfarseste tot ca o cascada la varsarea in Putna.

"Acest sistem de cascade nu face dacat sa intareasca valoarea rezervatiei si valoarea naturala a Muntilor Vrancei", ne spune Florin Roman. Mirati de ceea ce poate face natura, pornim mai departe, iar mai sus de cascade admiram doua bazinete extreme de frumoase.

Unul cu dezvoltare mai mare, pe dreapta Putnei, care se numeste Porcul, dupa un paraias afluent de dreapta si a unui fost catun, in prezent o casa de vacanta. Aici admiram si pietrele Porcu si Ciuta, iar amonte de acestea intalnim al doilea basinet, dominat de jur-imprejur de inaltimi stancoase, la baza carora Putna culege Tisita.

Imediat amonte, intr-o stramtura pronuntata a vaii remarcam blocuri uriase care zac in albie. Intram apoi in unica depresiune intramontana din Vrancea: Gresu-Lepsa. Depresiunea, de o importanta extrema pentru vranceni, ne cucereste. Hotaram sa ramanem aici pentru o noapte. Mai departe pornim maine... (M.V.)

2007-08-13

Interviul a fost preluat de pe site-ul RADIO DaDa.

« V. Valea Zabalei
» VII. Valea Putnei (depresiunea Gresu - Lepsa - La Mormant)