Interviu cu domnul profesor Florin Roman

IV. Valea Narujei

Traseul pe care il parcurgem astazi este ceea ce profesorul Florin Roman numeste o "traversare a Vrancei", lasand la o parte Muntii Lacauti si Goru.

Plecam din gura paraului Balosu, pe valea Narujei pana in saua Tisitei. Traseul este considerat o replica a celui de pe Tisita, cu mentiunea ca Naruja s-a incrustat in formatiuni petrografice diferite fata de cele cu care a avut de-a face Tisita.

Traseul urmeaza cursul vaii pana in bazinul de receptie al paraului, unde se delimiteaza de Putna, Tisita si Zabala. Albia Narujei este insotita de drum forestier, accesibil autoturismelor. Suntem la debusarea paraului Balosu, pana la care am ajuns din satul Vetresti - Herestrau in aproximativ o ora si jumatate, poate doua ore de mers.

In primele 30-40 de minute strabatem un sector de chei, cu totul altceva decat cheile Tisitei. Cheile sunt sapate in formatiuni predominant gresoase dispuse in blocuri masive, fisurate si crapate, din care se ivesc izvoare (multe mineralizate), ce modeleaza jgheaburi aproape verticale.

Patul albiei prezinta o alternanta de praguri care dau repezisuri si "dulghine" (ochiuri de apa mai linistite, dar adinci) si este flancat de pereti variat colorati de licheni si cruste de alterare a rocilor. Intram apoi intr-un sector de vale mai larga, cu aspect depresionar, unde drumul forestier se bifurca, traseul urmarindu-i ramura din stinga.

La rasarit intalnim prapastia "Halaului". Peisajul de chei se reediteaza imediat amonte de Gociu si se imbogateste cu microforme de relief dintre cele mai atractive, nuantate de coloristica variata a rocilor constituente ale peretilor albiei.

La aproximativ jumatate de ora de la intersectia cu un drum forestier (de pe valea Covataria), dirijat dinspre stinga, aspectul vaii se modifica transant, indata ce patrundem in "pilnia" uriasa, din care doua piraie aduna cu migala puzderia firicelelor de apa, alcatuind laolalta Izvoarele Narujei.

"Zona are o largime frapanta fata de sectorul parcurs pina aici si poate fi observata in intregimea ei, fiindca locul padurii a fost preluat de o intinsa pasune ce acopera colnicuri si tapsane prelungi care coboara concentric din culmile marginase ale acestui tipic bazin de receptie", explica profesorul Florin Roman.

De jur imprejur putem admira Dealul Negru, saua Tisitei, Piscul cu Paltini, capatul Culmii Paisele si Paiseaua Inalta. De aici urcam lejer, in mai putin de o ora pina in saua Tisitei. Mergem pe drumul forestier pana ajungem la altitudinea lui maxima (1319 m, in saua Tisitei).

De aici drumul coboara pina la asa-numita Tisita Aurie. Tot aici, catre nord-vest, la dreapta, o ascensiune de o ora in Dealul Negru, la 1.517 m, nu poate face decit sa impinga foarte departe linia orizontului, franjurata de siluetele Cozei, Tisarului, Zburaturii, Lacautiului, Pietrosului, Gorului, Verdelui si Muntisoarelor.

Reintoarcerea este recomandata de profesorul Florin Roman pe culmea Dealului Negru, racordare la masivul Coza, cu coborare la Tulnici prin punctul Stramtura. Din marginea de nord-est a Cozei, se poate cobora in Tisita Mare, la gura paraului Cristianu continuandu-se pana la Gura Tisitei.

Traseul, parcurs de curand de profesorul Roman, este unul spectaculos, dar este recomandat numai temerarilor. Ofera perspective pentru intreaga suprafata montana a Vrancei: locuri de campare, cabane ale obstilor, stane active sau dezafectate, surse de apa potabila.

"Merita sa stai pe varfuri golase pentru o perspectiva fantastica. Din Coza se vede si Onestiul, se vad sesurile Siretului si colinele Tutovei iar daca este vremea buna se vad chiar si M-tii Macinului", spune profesorul Florin Roman.

Dupa trei zile in care am parcurs acest traseu este timpul sa luam ragaz. Efortul depus si-a spus cuvantul, insa ramane amintirea unui voiaj de neuitat. (M.V.)

2007-08-09

Interviul a fost preluat de pe site-ul RADIO DaDa.

« III. Cheile Tisitei - La Pandar - Golul Roibului - Saua Geamana
» V. Valea Zabalei