Vremea in Focsani
ultima actualizare
08:00
Parteneri
Finantatori
Interviu cu domnul profesor Florin Roman
XVIII. Lacul Fara Nume
Desi suna curios, asa se cheama: Lacul Fara Nume, iar astazi ne-am propus sa-l vizitam. Recunoastem ca prima data ne-a atras atentia chiar... numele sau. Lacul Fara Nume se afla, bineinteles, in Muntii Vrancei, pe cursul Zabalei, amonte 4 km de Caldari, in punctual Raoaza.
Dupa ce l-am localizat, stim cum sa ajungem, mai ales ca drumul pana in Caldari ne este cunoscut. Odata ajunsi la el ne fascineaza marimea sa. Nu stim cu exactitate cat masoara, singurele masuratori fiind facute in anul 1981. Lacul Fara Nume s-a format in urma cu 30 ani.
La 4 iunie 1977 s-a produs o puternica alunecare pe versantul stang al raului Zabala, in punctual numit Raoaza ( la 20 km nord-vest de comuna Nereju si 4 km amonte de Caldari) pe o suprafata de aproape 30 ha.
Procesul a pus in miscare, dupa cum arata profesorul Florin Roman, care a studiat alunecarea de la Raoaza, un deluviu voluminos, alungit pe 1.500 m, avand caracterul unei alunecari curgatoare a carei frunte (4-5m inaltime) a obturat albia Zabalei pe o lungime de 300 m.
Deplasarea terenului s-a putut observa direct pana la 27 iulie 1977. In noaptea de 26 spre 27 august a aceluiasi an procesele s-au reluat in intensitate, ca urmare a ploilor deosebit de insemnate, de pana la 182 l/mp in 24 de ore.
Acestea au provocat o viitura nemaintalnita pe Zabala, ce a impulsionat eroziunea emisarului care a scos astfel deluviul (materialul sedimentar) din echilibrul sau relativ. Ulterior alunecarea a intrat intr-o faza de stabilizare partiala.
Procesele s-au mentinut, apoi s-au extins pe latura dreapta spre amonte. Asa se face ca in anul 1981 deluviul ocupa o suprafata de 33 ha, iar lungimea sa ajungea la 1.900 m. De altfel, in anul 1981 a fost facute primele si singurele masuratori care privesc alunecarile, realizandu-se si o harta geomorfologica, iar in august 1977 a fost realizata totusi o harta batimetrica a lacului.
Lacul a determinat modificarea esentiala a morfologiei si dinamicii albiei Zabala, spune profesorul Roman, care ne explica: din momentul aparitiei lui putem vorbi despre un relief propriu, lacustru si fluvio-lacustru, afectat de procese geomorfologice specifice.
Concomitent cu retragerea treptata a tarmului lacustru, patul albiilor a suferit un proces de agradare (de inaltare a albiei unui rau prin depuneri de aluviuni ) prin acumulari succesive. Depozitele au o structura torentiala. Din amonte catre aval se trece de la bolovanisuri si pietre la pietrisuri si nisipuri pana chiar la nisip.
Asa se face ca acumularile fluvio-lacustre au aspectul unor plaje dispuse in evantai, marginite de povarnisuri scurte, inalte de pana la 1 m, conferindu-le un aspect de trepte.
Au trecut 30 de ani de la formarea Lacului Fara Nume, timp in care cuveta lacustra si alunecarea care a barat valea au suferit multe modificari, lucru asteptat, de altfel, de catre profesorul Roman.
"In 30 de ani lacul a avut cateva zeci de reveniri, urmate de colmatari sau de scurgeri a apei. In general fondul evolutiei lacului este caracterizat cam asa: colmatare si pieire lenta, cu unele pusee de revenire, legate de reactivarile foarte dese si de aploare ale alunecarilor", explica profesorul.
O alunecare foarte importanta s-a produs in vara anului 2006. Acum lacul masoara in capatul din amonte 4 m adancime si este foarte posibil ca in aval adancimea sa fie mult mai mare. Profesorul spune ca lacul s-ar putea conserva si chiar amenaja.
Trebuie doar putina vointa. "Am dat chiar solutii tehnice: un baraj din casoaie, adica din busteni asezati pe doua siruri, bine ancorati pe 1,5 m - 2,5 m, iar in interior se pun bolovani", spune Florin Roman.
Exista o alunecare si in lateral, unde o pasune veche este devastata practic. Lacul, la momentul producerii lui, concura serios Lacul Rosu, atat ca proportii, cat si ca fenomen.
Apoi el s-a diminuat simtitor. Desi au trecut 30 de ani de la formarea sa, lacul se cheama tot "fara nume". Explicatia consta in faptul ca prima perioada din viata sa a fost atat de scurta incat practic nu a fost timp pentru a se inradacina un nume.
"Sunt 30 de ani si uite ca lacul tot mai vrea sa stea langa noi", mai spune profesorul. (M.V.)
2007-08-30
Interviul a fost preluat de pe site-ul RADIO DaDa.
