Astazi vom parcurge un traseu care valorifica peisajul imprejurimilor Sovejei, altadata statiune in plina floare. Mergem pe Zboina Neagra, la o altitudine de 1.350 m. Plecarea o facem din satul Dragosloveni catre apus.
Urcam 1 km pe DJ 205F, pana la treptele care merg la Mausoleul Eroilor de la 1917, trecem apoi pe langa acest edificiu si intram in ceea ce a fost candva statiunea balneo-climatica Soveja, ocolim la dreapta cateva zeci de metri, pe o alee asfaltata, si coborim in albia paraului Dragomirna, interceptand drumul forestier dirijat pe la poala Poienii Punga.
Pe drumul forestier ce insoteste Dragomirna, mergem amonte cel mult 45 minute si-l parasim, vremelnic, catre stanga, in favoarea potecii ce traverseaza o plantatie tanara de molid, urcand lent cam o ora si jumatate, timp in care intersectam serpentinele caii forestiere.
Urcusul continua prin padure matura si ajungem la un firicel de apa, unde facem un binemeritat popas. Mai departe, tot prin padurea care limiteaza perspectiva, traversam apa si urcam in serpentine stranse, pana la un platou mic, cu inclinare moderata, locul fiind denumit "Sezatoarea Lupilor" (sau "La bradul uscat").
Acesta domina un perete stancos, inalt de aproape 20 m, ce marcheaza sfarsitul celui mai anevoios tronson al traseului. Poteca strabate codrul de molid, poienit cu afinis, urcand domol cam jumatate de ora pana la o fosta cabana de vanatoare si sediul cantonului silvic "Zboina".
Aici avem "surpriza" sa constatam ca avem in fata o ruina. Deceptia ne este oarecum atenuata de profesorul Florin Roman, care ne dezvaluie intentia conducerii Parcului Natural Putna Vrancea de a o prelua si a o transforma in punct de sprijin pentru rangeri.
"Nu ii dau mai mult de doi ani sa ramana in picioare. Cabana a apartinut candva a lui Gheorghe Apostol, apoi a lui Nicoale Ceausescu, iar acum se afla in administratie silvica. Vrea sa o preia Parcul si poate o salveaza", spune profesorul.
De aici ajungem in varful Zboina Neagra, la 1.350 m, destul de repede. Aici profesorul ne dezvaluie ca am avea de ales: sa ne intoarcem in Soveja pe variante nemarcate( una, coboara prin "Piepturile Zboinei", pe poteca si drum de carute si dureaza aproape 4 ore, sau cealalta urmeaza spre sud poteca pana in pasul Soveja, de unde se foloseste DJ 205 F catre stanga, drum ce dureaza cam 5 ore), sau sa revenim pe acelasi traseu.
Profesorul nu ne recomanda potecile nemarcate daca nu suntem insotiti de un bun cunoscator al locului. Suntem tentati sa ajungem in Zboina Verde, a doua Zboina din Muntii Vrancei, care are o altitudine de peste 1.300 m, maxima sa masurand 1.381 m.
Zboina Verde, vecina a Zboinei Negre, are o alura conica, simetrica, frumoasa, inconfundabila. Zboina Verde insa nu se incadreaza la niciun traseu turistic marcat.
"Poate ca pe viitor ar merita un traseu. Din Soveja in Zboina Neagra traseul pe care l-am parcurs este marcat cu cruce rosie si poate ar trebui continuat prin Zboina Verde, Clabuc si facut jonctiunea cu pasul Stanisoara, care leaga Muntii Vrancei de bazinul Oituzului, la nivelul Poienii Sarate", spune Florin Roman.
Vrancea mai are insa o Zboina. Daca cele doua din nord, Zboina Neagra si Zboina Verde se afla pe cumpana de ape dintre bazinele Trotusului si Putnei, local Casin si Lepsa, Zboina Frumoasa, a treia, se gaseste pe cumpana dintre bazinele Zabala si Naruja.
Zboina Frumoasa este si cea mai inalta - 1.657 m, aflandu-se asadar in partea sudica a Muntilor Vrancei. Zboina Frumoasa ne este cunoscuta deja, ea incadrandu-se la trasee turistice: este traversata de asa numitul " traseu de creasta" al Vrancei, ultima etapa, marcat cu banda rosie, dar si un traseu marcat cu banda albastra cu plecare din Botul Misinei si continuare din Zboina spre Caldarile Zabalei.
Zboina Frumoasa ascunde mlastina Lacului Rosu. Sunt, de fapt doua mlastini aflate la distanta de 70 m una de alta, numite dupa lacul din apropiere. Probabil ca acest termen de "zboina" are o insemnatate aparte intrucat in Vrancea iata, intalnim nu una ci trei zboine. (M.V.)
2007-08-29
Interviul a fost preluat de pe site-ul RADIO DaDa.
« XVI. Traseu de circuit pe masivul Pietrosu (Treptele lui Voda)
» XVIII. Lacul Fara Nume