Interviu cu domnul profesor Florin Roman

XVI. Traseu de circuit pe masivul Pietrosu (Treptele lui Voda)

Ne-am propus sa parcurgem un traseu asa numit de circuit, care face oarecum trimitere la ceea ce este adevar sau legenda despre Stefan cel Mare. Este marcat cu cruce rosie si il parcurgem in cel mult o zi, cat se poate de lejer.

Practic mergem pe masivul Pietrosu. Plecam din punctul Giurgiu, valea superioara a Zabalei, unde am ajuns pe un traseu cunoscut deja de noi. Dupa ce am innoptat la cabana de aici, care apartine acum obstii din Nereju, ne pragatim de plecare cu un rucsac, ceva de-ale gurii si, foarte important, nu uitam o pelerina de ploaie.

Suntem gata sa cunoastem atat masivul, cat si vecinatatile sale. Asadar pornim din spatele cabanei si traversam un brat al paraului Pietrosu, prinzand poteca larga, in urcus, prin plantatia de molid. Dupa cateva minute, poteca se bifurca, insa facem dreapta si urcand jungem in Varful cu Lespezi, la o altitudine de 1.583 m.

Continuam sa urcam si ajungem in Varful Pietrosu, la o altitudine de 1.676 m, sub care exista locul asa-numit "Treptele lui Voda". Aici legenda spune ca vrancenii ar fi sapat trepte cand Voda a impartit muntii razesilor.

Observam ca acest loc este de fapt cea mai abrupta muchie a Pietrosului. De aici coboram in Golul Verdelui, la 1.460 m, o inseuare frumoasa, cu doua stane, racordata la masivul Verdele.

Prin poteci si un drum forestier nemarcate, Golu Verdelui se leaga de vaile Balosu, la sud, si Naruja, la nord. Continuam traseul pe dedesubtul Pietrosului, in compania padurii cu o compozitie si ambianta neintalnite pe vreun traseu turistic, pana in Saua Fanariei, la 1.480 m.

Ne potolim setea la izvoarele care ne ies in cale apoi ne reluam mersul, pana la cabanele Giurgiu. Nu facem mai mult de doua ore. Aici ne oprim si ne odihnim pentru ziua urmatoare. Profesorul Florin Roman spune ca astfel de cabane reprezinta reale puncte de sprijin pentru turisti.

"De altfel, astfel de cabane sunt intalnite dispersate in toata zona montana. Nu sunt in Muntii Vrancei cabane turistice, dar obstile au preluat fostele imobile silvice care reprezinta adevarate puncte de sprijin pentru turisti", spune profesorul.

Dupa ce am incheiat circuitul, am putea continua excursia, ziua urmatoare, fie catre Lacauti, fie spre Herastrau, daca nu tenteaza mai mult drumul pe Zabala, in jos, pe la "Lacul fara nume" (13 km) si "Caldari" (inca 4 km), pana in comuna Nereju (total, 31 km). (M.V.)

2007-08-28

Interviul a fost preluat de pe site-ul RADIO DaDa.

« XV. Masivul Goru, recordul de altitudine din Vrancea
» XVII. Zboinele Vrancei