Interviu cu domnul profesor Florin Roman

XV. Masivul Goru, recordul de altitudine din Vrancea

Astazi vom merge pe muntele Goru, recordul de altitudine din Vrancea. Pentru a ajunge aici avem de ales intre doua puncte de plecare, ambele cunoscute deja: gura paraului Goru, afluent de dreapta al Zabalei, sau muntele Lacauti.

Din oricare punct plecam la drum nu facem mai mult de doua ore si jumatate. Suntem avertizati de profesorul Florin Roman, care a fost de curand pe munte, ca marcajul traseului din gura paraului Goru este degradat, orientarea fiind anevoioasa.

Ne hotaram atunci sa plecam din Lacauti. Asadar plecam de la 1.777 m altitudine. Mergem pe traseul marcat cruce albastra pana in poiana alungita care imbraca Saua Gorului, la 1.486 m altitudine.

Intalnim doua stane iar vis-à-vis de a doua gasim un izvor de la care ne aprovizionam cu apa, nu inainte de a ne potoli setea. Inaintam si urcam simtitor pana la 1.785 m, altitudinea maxima a Gorului.

De alfel, Goru, este parte componenta a celor patru masive de peste 1.700 m care, laolalta, desemneaza cupola Muntilor Vrancei: Lacauti, pe care tocmai l-am parasit - 1.777 m, Arisoara - 1.728 m, Giurgiu - 1.721 m si Goru, care prin altitudinea sa, 1.785 m, reprezinta recordul de altitudine din Vrancea.

Imprejurimile Gorului coboara simtitor pana la sub 1.500 m. Goru se detaseaza si sub alte aspecte: fizic - fata de creasta apuseana a Muntilor Vrancei printr-o pozitie estica, iar ca alura este "matahalos", si putin fragmentat, mai ales privit din nord-vest sau sud-est.

La nord si sud este delimitat de vaile Zabaluta si Goru, iar partea vestica este coborata cu aproape 300 m, la racordarea dintre Lacauti si Giurgiu, prin asa-zisul Dealul Negru de Giurgiu.

Interesant este faptul ca pe crestetul muntelui Goru se afla unicul palc de jneapan (arbust cu tulpina ramificata, cu crengile plecate la pamant si cu frunzele aciculate, raspandit in regiunile alpine; jep) din Vrancea, recunoscut oficial.

Profesorul Florin Roman spune ca un biolog din Iasi ar fi identificat in urma cu cativa ani un alt palc la o altitudine mai mica, de 1.400 m. Asadar, printre alte calitati, Goru are si singurul palc de jneapan oficial din Vrancea.

"Ceea ce ma incanta este faptul ca "lacautenii", cum ii numesc eu pe membrii echipajului de la Statia Meteo din Lacauti, care sunt acolo de 20 de ani, au remarcat faptul ca acest palc progreseaza, cel putin pe partea de nord-vest a Gorului, ceea ce se vede din Lacauti. Ma incanta acest lucru. De fapt jneapanul coboara cel putin pe versantul nord-vestic", spune profesorul Florin Roman.

Acesta ne dezvaluie faptul ca in masivul Goru traieste si capra neagra. Nu avem bucuria sa vedem un asemenea exemplar insa devenim curiosi. Astfel aflam ca sorgintea caprei negre de Goru este de fapt Tisita, populata la inceputul anilor '80.

Acum profesorul ne marturiseste ca a vazut un exemplar in Goru, dar si in Penteleu, la o distanta foarte mare, depasind practic spatial propriu-zis al Muntilor Vrancei. "Asta nu poate decat sa bucure. Capra neagra a fost consemnata si in masivul Coza.

Acum insa s-au asociat, ceea ce e un lucru bun intrucat inseamna ca au hrana", mai spune Florin Roman. Pe de-o parte si de alta a muntelui Goru, dar mai ales catre nord-vest, exista campuri si torenti de pietre.

Acesti torenti se asociaza, iar intre doua vai tot terenul este pardosit cu grohotis, cu licheni gri si galbeni, care se intrepatrund cu campul de jneapan. Returul din Goru preferam sa-l facem pe acelasi traseu, prin Lacauti. (M.V.)

2007-08-27

Interviul a fost preluat de pe site-ul RADIO DaDa.

« XIV. Pasul Musat - Vf. Lacauti - Pasul Delusor
» XVI. Traseu de circuit pe masivul Pietrosu (Treptele lui Voda)