Interviu cu domnul profesor Florin Roman

XI. Lacul Negru (lacul cu plamana partea II)

Asadar ne aflam la Lacul Negru sau "lacul cu plamana" cum mai este denumit popular.

De la insotitorul nostru, profesorul Florin Roman, stim deja ca suprafata lacului are aproximativ 13.300 mp, iar jumatate este acoperit de un strat de muschi, mult mai dezvoltat in partea sud-estica unde si ocupa o suprafata unitara de 4.500 mp, acesta fiind, de altfel, si locul unde in sezon este accesul mai usor al acestei cuvete lacustre ocupate de o mlastina.

"Inedit este faptul ca plaurul pluteste pe un strat de apa cu o grosime ce creste catre interiorul cuvetei, de la 1 m in zona malului la 3 m in zona contactului cu luciul de apa, iar in mijlocul cuvetei sa ajunga pana la 6,5 m. Pe fundul lacului exista un strat de turba saprica bruna, cu o grosime ce variaza intre 1,5 si 2,8 m conform unor masuratori provizorii. De fapt, lacul este o mlastina oligotrofa (pe soluri sarace in substante minerale si nutritive), avand in vedere structura sa", ne mai spune profesorul.

Fata de ceea ce se cunoaste in Romania despre mlastinile asa-numite oligogrofe, cea din cuveta Lacului Negru din Muntii Vrancei se face remarcata printr-o situatie cu totul particulara si anume intreruperea stratului intermediar de apa libera fata de stratul acoperitor apartinand muschilor, constituit din plaur, partial flotant, si din stratul bazal format din turba saprica. "Aceasta situatie hidrobiologica si biologica este singulara in Romania", mai afirma Florin Roman.

Profesorul ne marturiseste ca asteapta de cativa ani specialisti in hidrobiologie sa inceapa cu adevarat studiul acestei cuvete care, dupa parerea sa, ascunde valori stiintifice de ordin hidric, hidroclimatic si biologic fara precedent in ceea ce priveste mlastinile din Romania.

Cuveta lacustra, impreuna cu turba saprica de pe fundul ei, nu pot fi tinere, spun putinii specialisti care au ajuns in Vrancea, din simplul motiv ca menyanthes trifoliata este un relict glaciar.

Lacul cu plamana din Vrancea atesta existenta de climax (faza finala intr-o succesiune ecologica), un lucru rar, care evolueaza spre o colmatare biologica lenta, ca urmare a oxigenarii apei prin propriile surse.

"Intentia noastra este ca lacul cu plamana sa devina o rezervatie stiintifica a biogeosferei", ne marturiseste profesorul Florin Roman.

Plamana este cunoscuta de localnici ca fiind benefica pentru tratarea bolilor pulmonare, de aici probabil si denumirea sa in termeni populari. In termeni stiintifici planta se numeste menyanthes trifoliata, un relict glaciar.

"Este de fapt o frunza de 10-12 cm lungime si 5-6 cm latime, grosuta, nu creste inalta, si acopera in palcuri suprafata stratului de muschi", ne spune profesorul de la care mai aflam ca oamenii merg primavara si la inceputul verii sa culeaga aceasta planta pe care o folosesc in casa pentru tratarea bolilor pulmonare.

Desi foarte important, lacul nu a fost studiat cu foarte mare atentie. Florin Roman explica motivele: lacul este amplasat in obarsia Narujei, iar pana in anii 1960 - 1970, cand a fost amenajat un drum forestier, zona era extrem de greu accesibila. In plus preocuparile celor doua mari centre universitare Iasi si Bucuresti nu s-au extins pana in valea Narujei.

La jumatatea anilor 80 au fost adusi doi botanisti de la Iasi care au si realizat primele cercetari. Mai tarziu, in 1995 a ajuns in Vrancea regretatul Gheorghe Lupascu, profesor la Facultatea de Geografie si Geologie din Iasi.

De atunci se spera sa ajunga in Vrancea specialisti in hidrobiologie, cu dotare corespunzatoare, pentru a preleva probe de pe fundul lacului, sa fie filmat si chiar sa fie realizata o harta batimetrica.

"Convingerea mea este ca acest lac detine valori extraordinare, unele unice in Romania, intrucat este o mlastina veche", spune Florin Roman. Fascinate de ceea ce am vazut si aflat cu greu parasim salbaticia care domneste in zona "lacului cu plamana" si ne hotaram sa pornim spre casa. O facem pe acelasi traseu pe care am ajuns.

Ne promitem insa sa revenim. (M.V.)

2007-08-21

Interviul a fost preluat de pe site-ul RADIO DaDa.

« X. Lacul Negru (lacul cu plamana partea I)
» XII. Focul Viu din ... bazinul Lepsei